Gândul de dimineaţă

4 octombrie

„Nu judecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi gândurile inimilor. Atunci fiecare îşi va căpăta lauda de la Dumnezeu.” – 1 Corinteni 4:5

Ştiindu-mă pasionat al psihologiei, un prieten m-a întrebat:

– Ce este, la urma urmei, „realitatea”? I-am răspuns:

– Realitatea obiectivă este lumea rezultată din contactul nostru, prin cele cinci simţuri, cu mediul înconjurător: ceea ce mirosim, ceea ce vedem, ceea ce auzim, ceea ce gustăm şi ceea ce pipăim.

Realitatea obiectivă este măsurabilă şi poate fi analizată raţional. De exemplu: „Afară este frig” sau „muzica este prea tare”, „ciorba este acră” etc., dau toate măsura realităţii în care ne mişcăm.

Există însă şi o altă realitate, „realitatea subiectivă”, nu mai puţin „reală” decât prima. Ea măsoară reacţiile sufletului în faţa realităţii obiective. Spunem, de exemplu, că „prin plecarea lui, el i-a sfâşiat inima”. Această sfâşiere a inimii este o realitate subiectivă, determinată de plecarea celui iubit. Dacă el n-ar fi fost iubit, ci temut sau plictisitor, plecarea lui ar fi putut naşte în inimă un sentiment de plăcere sau de uşurare.

Fiecare ne trăim viaţa în ambele jumătăţi de realitate. În prima, suntem înţeleşi de ceilalţi din jur şi „previzibili”. În cea de-a doua, realitatea subiectivă, nu ne cunoaşte şi nu ne înţelege decât Dumnezeu şi, într-o oarecare măsură, cei care au pătruns în intimitatea noastră. Pentru a ne aprecia ce suntem în realitatea obiectivă suntem judecaţi cu mintea, raţional. Pentru ceea ce suntem în realitatea subiectivă
avem nevoie să fim judecaţi cu inima. Unii numesc realitatea subiectivă şi „stratul existenţial” al trăirilor noastre.

Richard Wurmbrand

Calendar

iulie, 2017
D L Ma Mi J V S
« Mar    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Abonează-te

Dacă doreşti să afişezi gândul de dimineaţă pe pagina ta personală, sau să te abonezi pentru a citi zilnic, îţi oferim un feed RSS